Evoluția populației Comunei Reghiu

Autor: Ana Hanu

Vechimea populaţiei pe aceste meleaguri se pierde în timpuri imemorabile. Cele mai vechi descoperiri arheologice datează din epoca bronzului. Un ciocan de piatră, perforat, era descoperit, întâmplător în satul Scoruş de către  un elev în clasa a VIII-a , în 1971, pe numele Gavrilă Marin )   Din aceeaşi perioadă datează şi  un olan de apă şi mai multe fragmente ceramice  descoperite la 22 martie 1975, în zona cimitirului medieval )

Satele  de pe valea Milcovului superior s-au format printr-un proces cu dublu sens:  de la vale spre amonte, respectiv de la Odobeşti în sus, locuitorii fiind cunoscuţi în perioada medievală de „ odobeşteni„ dar şi prin venirea dinspre Vrancea istorică a unor oameni mânaţi de nevoia sau dorinţa de a-şi întocmi o proprietate sau o gospodărie.  Expunerea spre soare a zonei noastre a fost atractivă şi pentru unii şi pentru alţii. Printre localnicii statorniciți din vechime, vom întâlni nume care sugerează proveniență diferită, analiză care va fi făcută în cursul prezentului capitol. 

                Atestarea scrisă a prezenţei oamenilor pe arealul comunei Reghiu şi împrejurimi  o întâlnim în  mai multe documente, începând cu secolul al XVII –lea, când locuitorii intră în contact cu cancelaria domnească, cu prilejul întocmirii diverselor acte legate de proprietatea lor asupra terenurilor de referinţă.   Ele atestă prezenţa unor proprietari de terenuri arabile sau fâneţe, care nu erau, neapărat locali, ci din imprejurimi. Vrâncenii veneau pe vremuri în hotar direct cu odobeștenii, mai mult decât atât, vrâncenii erau ei înșisi răzeși de Odobești. Proprietățile lor se interfereau.

 Astfel, în primul  document referitor la comuna noastră, datat cu 11 ianuarie 1677, îl întâlnim pe Andronic din Valea Sării, deţinător  a unei „ secături„ ( loc liber de copaci) la Răiuţi, care o vinde lui Stratulat din Grozeşti (Odobeşti),”din care curg încredințătorii noștri și stăpânirea lor până astăzi”  ⁾ Din acest document rezultă clar că strămoșii localnicilor din Reghiu descindeau  din odobesteni!

După înfiinţarea Mănăstirii Mera situaţia capătă anumite particularităţi. Zona, liberă până acum, este spartă prin donaţii sau vânzări către aceasta. 

În aprilie 1686, Ursa lui Moţoc (primul ctitor al mănăstirii) din Odobesti, face donaţie acesteia „groapa de la Răiuţi şi toată costişa Răiuţului” )

De altfel, însuşi domnul Constantin Cantemir, continuatorul ctitoriei lui Moţoc, porunceşte locuitorilor din zonă să cedeze mănăstirii proprietăţile lor, donaţie, sau contra cost (achitat de cancelaria domnească):„ vă luaţi banii, să nu hie într-alt chip!“ )

În anul următor, la 5 decembrie 1687 o altă donaţie este făcută de preotul  Ion Ciochină, vrâncean, împreună cu postelnicul Nicolae Murguleţ „.tot locul din jos de gura Răiuţului”. ) Şi fiii lui Andronic din Valea Sării , Ignatie Orbul şi Echim, profită şi îşi ia banii pe  „ 50  de fălci în faţa Răiţului”.)

Am insistat pe aceste danii sau vânzări pentru a vedea că aceștia nu erau localnici, că nu erau legați sufletește, ci persoane străine locului, interesate, mai mult, sau mai puțin, de partea bănească. Cei stabiliţi aici, cu case şi proprietăţi nu erau încântaţi de măsura domnească. Nu puteau să cedeze statutul lor de răzeşi în schimbul situaţiei de clăcaşi. Unii răzeşi, atât din Şindrilarii de Jos, dar, mai ales, cei din Şindrilarii de Sus ( de la gura Reghiului în sus) s-au opus ordinului domesc, păstrându-și proprietățile.

 În 1704 documentele îl menţionează pe Ursu, feciorul lui Ciudin, vrâncean ce deţinea „ o moşie” în Leurgioara (Şindrilarii de Jos), care și el refuzase vânzarea moșiei către domn, ca apoi să fie direcționată, forțat, mănăstirii. Va fi nevoit să se judece cu aceasta pentru a-şi recâştiga”moşia şi roada pomilor„ , câştigând procesul , domnitorul dând ordin Stărostiei Putna  „să împlinească cererea lui”

La vremea infiinţării mănăstirii în cele două sate amintite predominau două neamuri: în Şindrilarii de Jos erau „Gegeştii”, iar în Şindrilarii de sus „Bou Roşeştii” (Bouroşestii). 

Din rândul Gegeştilor au descins preoţii în Şindrilari. Îi întâlnim şi în conflictele cu nărujenii, legate de dealul Hâjma, precum şi cu prilejul diverselor hotărnicii cu vrâncenii.

Bouroşeştii erau un neam numeros, unit, puternic, întins din zona Andreiașului până la poalele Răiuțiului, ai căror urmași îi avem și azi pe aceste meleaguri. Neînţelegerile cu mănăstirea încep din 1714, când apare un act datat cu 5 februarie, prin care se prevedea că odobeştenii situaţi de la gura Reghiului în sus ( deci şi Bouroşeştii) ar fi vândut pământurile lor mănăstirii. Actul este contestat   (sub jurământ) şi aşa începe şirul proceselor, atât la Stărostia Putna dar şi în divanul domnesc.  Procesul este câştigat, iniţial, de răzeşi , care sunt repuşi în drepturi de domnitorul Grigore Ghica, la 28 iulie 1732.  Bouroşeştii se apropie tot mai mult de Vrancea liberă, făcând corp comun cu aceasta) până în valea Milcovului. Venirea altui domn  a schimbat situaţia, dovezi scrise lipsesc pentru fazele intermediare , dar  în 1773 mănăstirea apare ca proprietar al întregii zone, situație pe care aceștia nu au recunoscut-o niciodată. 

O altă fază  de luptă pentru libertatea lor  o constituie marele proces al Vrancei. 

Domnitorul Constantin Ipsilanti, considerând Vrancea ca fiind din vechime „nedată nimănui” îşi permite, în 1801, să o facă drept cadou slujbaşuiui său de încrdere, vistiernicul Iordache Roset. Mănăstirea profită şi face cu acesta un schimb de pămănturi deţinute în Vrancea, pe care le cedează lui Roset în schimbul moşiei Bouroşeştilor. Aceştia se alătură vrâncenilor în marele proces pentru alungarea boierescului din Vrancea, care durează  până în 1814, finalizându-se cu victoria vrâncenilor.  Bouroşeştii nu vor avea linişte, întrucât mănăstirea revendică vechile pretenţii asupra pământurilor lor.  Procesele reîncep, iar la 25 mai 1816  starostele de Putna concluzionează: „mănăstirea nicio dreptate nu are a lua acea parte din gura Reghiului în sus”. Și totuși în evidențele domnești figurau ca birnici, asta pentru că știutorii de carte, așezati în funcții importante, puteau raporta, scriptic, în funcție de interese.  : 

• Şindrilarii de Jos – 91 birnici ( familii)
• Şindrilarii de Sus  – 200 birnici (familii)

 Regulamentele Organice, elaborate de autoritățile de rusesti ocupante din 1930, primele acte „constituționale”  aplicate pe teritoriul românesc, vor cuprinde prevederi impotamte privind organizarea aparatului administrativ, dând puteri sporite boierilor. Pavel Kiseleff, generalul rus, are puteri discreționare în alcătuirea acestor acte normative. Regulamentele Organice pun zona Reghiului sub juridicţia mănăstirii, iar răzeșii sunt transformați cu forța în clacași.

Se realizează, astfel,  primul „recensământ” amănunțit al gospodăriilor și birnicilor, boiereilor, animalelor , diferitelor obiective de interes general.

Studiind documentele acestui recensamânt dictat de ocupanții ruși, care fac referire la Ținutul Putna, profesorul de istorie, Ionel Budescu, perseverent cercetător al arhivelor,   realizează lucrarea „ Documente demografice şi statistice. Catagrafiile Ţinutului Putna 1830-1832”. Studiind pe băncile facultății  disciplina „ Paleografia româno- chirilică”  a putut , printr-o muncă migăloasă, să ne pună la dispoziție o lucrare de proportii, pe înțelesul nostru. Eeste prima lucrare de acest tip pentru județul nostru și prezintă o importanță deosebită pentru cei ce vor să afle informații valoroase despre strămoșii lor și trecutul acestei zone.

În această catagrafie avem o centralizare a situației populatiei, cu avuturile sale, situații numerice și nominale. Materialul nu lasa loc de comentarii, de aceea va fi prezentat așa cum este cuprins în lucrare. Cititorul va avea libertatea de a comenta după parcurgerea acestuia.

„OCOLUL MILCOVULUI DE SUS

1. Sat Șindrilarii de Sus, a Manastirii Miera, pe apa Milcovului, 1830

*Cu depărtare în ceasuri:

6 de târgul ținutului;

44 de capitala țării;

*3 ruptași, 245 havaleți, 2 slugi făra bir, 1 preot, 2 dascăli;

*5 țigani particularnici;

*258 suma părții bărbătești;

*260 suma femeiască;

*518 suma tuturor acestor suflete;

*323 case țărănești, 2 biserici din lemn;

*287 berbeci, 226 boi, 244 vaci, 232 cai, 2087 oi, 230 mascuri;

*101 fălci de arătură;

*Solul pământului: pietros;

*Grâu: 3 kile sămnță, 15 rod, 15 cheltuiește;

*Păpusoiu:8 kile sămânță, 260 rod, 260 cheltuiește;

*170 fălci fâneață: 85 stoguri fân;

*2 pogoane vii: 160 vedre pot ieși;

*Alișverișul locuitorille: cu vitele, în facere de vase de lemn de brad.

* Văzduh curat”  

2. „Sat Șindrilarii de Jos, a Manastirii Miera, pe apa Milcovului, 1830

 *Cu depărtare în ceasuri:

5. de târgul ținutului;

  43 de capital țării;

 *2 ruptași de visterie, 130 havaleți, 2 slugi făra bir, 1 preot, 2 dascăli;

*137 suma părții bărbătești;

*138 suma femeiască;

*275 suma tuturor acestor suflete;

 * 1biserica din lemn, 119 case peste tot;

*66 berbeci, 65 boi de jug,95 vaci, 66 de cai, 304 oi, 161 mascuri (porci);

*49 fălci de arătură;

* Solul pământului pietros;

* Grâu: 3 kile de sămânță, 15 rod, 15 cheltuiește;

*Păpușoiu:  6 kile sămânță, 140 rod, 140 cheltuiește;

*223 fălci fâneața, 111 stoguri pot ieși;

*8 pogoane de vii, livedi: 64 de vedre pot ieși;

*Alișverișul locuitorilor: munca cu vitele, în facerea de vase de brad;

* Văzduh curat”     

Recensământul animalelor la 1830

  Sindrilarii de Sus, moșia Mănastirii Miera – 1830, decembrie

Boi	Vaci	cai	capre	oi	mascuri	stupi	pluguri	Pogoane	firte	locuitori	Categorii sociale
132	283	288	169	2917	152	169	122	14	–	311	Birnici bez 41 mutați în  sat Prahuda ot Vrancea
6	2	4	1	40	1		1			2	Ruptași
	2	1		10						2	Slugi
1	3							1		2	Preoți
	3	3		11						3	Dascăli
139	293	296	170	2978	153	169	123	15		363	Total

Observații: „ bez” – fără. Așadar 41 locuitori ai Șindrilarilor de  Sus au fugit de birul pus de mănăstire în Prahuda  „ot Vrancea”, cătun aflat peste deal de actualul sat Ursoaia, contribuind la formarea satului Prahuda

112. Sindrilarii de Jos, moșia Mănastirii Miera – 1830, decembrie

Boi	Vaci	Cai	capre	Oi	mascuri	stupi	pluguri	Pogoane	Firte	locuitori	Categorii sociale
29	71	66	3	550	94	18	4	2	2	114	Birnici
6	4	2	2	40	7		1	4		2	Ruptasi
2	2	4	1	50	3	5	1	2		1	Preoti
2	2			20	3	1				1	Dascali
39	79	72	6	660	107	24	6	8	2	118	Total

 Șindrilarii de Jos – 169 case

Șindrilarii de Sus – 323 case

Satul Şindrilarii de Jos, stăpânit de mănăstirea Miera, biserica Sf. Gheorghe, pr.1

Nr.Crt.	Numele şi prenumele	Starea	Nr. Crt.	Numele şi prenumele	Starea
1	Preot Constantin sîn Simion Gegea	Preot	87	Ion sîn Voinea	Havaletbirnic
2	Năstase sîn Ştefan Ungureanu	iertatde sat	88	Matei sîn Vasile Rotariu	birnic
3	Neculai sîn Toma	iertat	89	Macovei sîn Toader Drilea	birnic
4	Stan sîn Dobre	iertat	90	Ursu sîn Ion Pârnău	birnic
5	Stoian sîn Stoica Berhacu	iertat	91	Toma sîn Stanciu Şugubăţu	birnic
6	Radu sîn Anghel Danţiş	iertat	92	Constantin sîn Gheorghiţă Dorofte	birnic
7	Gavrilă sîn Anton Mârzac	iertat	93	Mihai sîn Neagu Gegea	birnic
8	Coman sîn Necula Ţaporac	iertat	94	Ion sîn Alecsandru Stoica	birnic
9	Ion sîn Vasile Clipu	iertat	95	Apostu sîn Mihai Avar	birnic
10	Mitrofan sîn Ion Spânu	iertat	96	Ursu sîn Simion Gardină	birnic
11	Marin sîn Ştefan Rotarul	iertat	97	Sandu sîn Radu Munteanu	birnic
12	Ion sîn Vasile Alecsandru	iertat	98	Ion sîn Vasile  Alecsandru	birnic
13	Lazăr sîn Ion Tuvene	bătrân nevolnic	99	Apostu sîn Sava Danţiş	birnic
14	Lupu sîn Sava Frăsian	nevolnic	100	Radu sîn Vasile Pleşa	birnic
15	Toader sîn Ion Ungurean	nevolnic	101	Ion sîn Sava Danţiş	birnic
16	Răuţă sîn Gheorghe Cafegiu	nevolnic	102	Ion sin Apostu Danţiş	birnic
17	Ion sîn  Grigore Şandru	nevolnic	1o3	Ichim sîn Grigore Tudose	birnic
18	Neagu sîn Toader Muntean	nevolnic	104	Toader sîn Ioniţă Moldovean	birnic
19	Dumitru sîn Tănase Roiniţă	nevolnic	105	Ştefan sin Ion Dănilă	birnic
20	Armanca lui Ion Sprânceană	văduvă	106	Ion sîn Sandu Păun	birnic
21	Catrina lui neculai Voinea	văduvă	107	Radu sîn Sandu Păun	birnic
22	Maria lui Ion Tuvene	văduvă	108	Trifan sîn Arseni Armenescu	birnic
23	Varvara preotului Ion Gegea	văduvă	109	Miron sîn Cristian Dănilă	birnic
24	Nazaria lui Ion Pârnău	văduvă	110	Vasile sîn Grigore Şandru	birnic
25	Paraschiva lui Ion Ungurean	văduvă	111	Stanciul sîn Radu Bit	birnic
26	Ioana lui Coman a Aniţei	văduvă	112	Stan sîn Arseni Armencu	birnic
27	Maria lui Ştefan Bătrânu	văduvă	113	Simion sîn Tănase Manea	birnic
28	Neacşa lui Toader Ţupă	văduvă	114	Simion sîn Toader Roşioru	birnic
29	Paraschiva lui Stan Ţurcan	văduvă	115	Stoica sîn Ion Ursei Clip	birnic
30	Acsenia lui Negoiţă Arsenie	văduvă	116	Ion sîn Cristian Dănilă	birnic
31	Ioana lui Dumitru Avăr	văduvă	117	Gheorghi sîn Grigori Tudose	birnic
32	Dobriţa lui Ursu Împărătoiu	văduvă	118	Ursu sîn Grigori Tudose	birnic
33	Stanca lui Apostu Târcă	văduvă	119	Mihail sîn Ursu Spânul	birnic
34	Neacşa lui Toader Ţupă	văduvă	120	Drăguş sîn Simion Roş	birnic
35	Maria lui Manea Ungurean	văduvă	121	Ioniţă sîn Ursu Spânul	birnic
36	Ios sîn Ştefan Pliscu	scutit de straja ţării	122	Tănase sîn Dima Vasilescu	birnic
37	Ion sîn Simion Gardină	dascăl	123	Neagul sîn Mihai Butucelu	birnic
38	Ponomar Mihai sîn Popa Ctin	țârcovnic	124	Oprea sîn Stan Ploscariul	birnic
39	Gheorghe sîn preot Ion Gegea	staroste	125	Stan sîn Ioniţă Gardină	birnic
40	Stan Ion Gegea	ruptaş	126	Stan sîn Ştefan Bordea	birnic
41	Iorga sîn Lupu Bordea	havaletbirnic	127	Ionişă sîn Ion Adobrii	birnic
42	Toader sîn Toader Păscălinoiu	birnic	128	Gheorghe sîn Ion zet Tănase Manea	birnic
43	Vasilache sîn Toader Păscălinoiu	birnic	129	Radu zet Ion Clipu	birnic
44	Răuţă sîn Răuţă Bădin	birnic	130	Toader sîn Radu Bostan	birnic
45	Ion sîn Damaschin	birnic	131	Toader sîn Toader Oprea Opleanu	birnic
46	Stoica sîn Ion Muscă	birnic	132	Şerban sîn Toader Muntean	birnic
47	Gheorghe sîn Toader Păscălinoiu	birnic	133	Constantin sîn Popa Neagu Gegea	birnic
48	Anton sîn Aron Mistodie	birnic	134	Ion sîn Ion Motoca	birnic
49	Ion sîn Vasilache Adam	birnic	135	Barbu sîn Ioniţă Frunzoiu	birnic
50	Vasile sîn Damaschin	birnic	136	Stan sîn Dănilă	birnic
51	Luca sîn Neculai Aldoiu	birnic	137	Ion sîn Toader Danţiş	birnic
52	Ion sîn Neculai Aldoiu	birnic	138	Dănilă sîn Ion Dănilă	birnic
53	Neagu sîn Stan Olariul	birnic	139	Stan sîn Sava Pâslaru	birnic
54	Coman sîn Stan Olariul	birnic	140	Enache sîn Ioniţă Hârleţu	birnic
55	Ioniţă sîn Radu Bostan	birnic	141	Ştefan sîn Ursu Spânu	birnic
56	Trifan sîn Gheorghe Cafiţi	birnic	142	Arseni sîn Radu Bostan	birnic
57	Ursu sîn Ion Norocea	birnic	143	Apostu sîn Ion Bâra	birnic
58	Tudorancea sîn Macovei Boştiog	birnic	144	Dinu sîn Toma Boştiog	birnic
59	Mihai sîn Macovei Boştiog	birnic	145	Gheorghiţă sîn Ion Gardină	birnic
60	Vasilachi sîn Mihai Macoveiu	birnic	146	Stoica sîn vasile Alecsandru	birnic
61	Mihai sîn Vasile Rotariul	birnic	147	Ion sîn Vasile Bătăragă	birnic
62	Ion sîn Ion Gogonel	birnic	148	Petcu Răileanu	birnic
63	Ion sîn Lupu Avăr	birnic	149	Gheorghi sîn Ion Funariul	birnic
64	Radu sîn Coman Ţapora	birnic	150	Toader Ungureanu	birnic
65	Andronache sîn Stefan Stoica	birnic	151	Simion sîn Ion Joghiu	birnic
66	Radu sîn Ştefan Stoica	birnic	152	Mihai sîn Ion Mitocu	birnic
67	Ion sîn Ursu Gardină	birnic	153	Toader sîn Ştefan Stroia	birnic
68	Ştefan sîn Ursu Gardină	birnic	154	Tănase sîn Manea	birnic
69	Dumitru sîn Constantin Ţiplea	birnic	155	Neagu sîn Radu Bou	birnic
70	Ion sîn Miron Bejănarul	birnic	156	Stan sîn Mihai Grosu	birnic
71	Mereuîă sîn Vasile Lupuşor	birnic	157	Ion sîn Toader	birnic
72	Dumitraşcu sîn Sandu Turn	birnic	158	Constantin Bejenar sîn Ion  Tuvene	birnic
73	Stanciu sîn Gavrilă Anton	birnic	159	Simion sîn Ion Găină	birnic
74	Banul sîn Toader Ursoiul	birnic	160	Constandin sîn Dumitru Tudosie	birnic
75	Nişă sîn Neculai Voinea	birnic	161	Doroftie sîn Apostu Croitor	birnic
76	Grigore sîn Gheorghiţă Gardină	birnic	162	Toader sîn Sima Muntean	birnic
77	Pavel sîn Gavrilă Andronicu	birnic	163	Matei sîn Necula Bablete	birnic
78	Marin sîn Cristian Miron	birnic	164	Ion sîn Ghiorghe Arminescu	birnic
79	Lazăr sîn Mihai Drăgoiu	birnic	165	Pătraşcu sîn Ion Voinea	birnic
80	Ion sîn Neculai Andronicu	birnic	166	Mihai sîn Gheorghe Cafegiu	birnic
81	Vasile sîn Ioniţă Gardină	birnic	167	Ştefan Căcărează	Oameni de muncă şi burlaci
82	Vasile sîn Matei Negroiu	birnic	168	Dumitru Susan
83	Radu sîn Vasile Mihăilă Negroiu	birnic	169	Doreofe sîn Udrea
84	Grigore sîn Ştefan Stoica	birnic
85	Ion sîn Gavrilî Anton	birnic
86	Anghel sîn Ion Pârnău	birnic

Satul Şindrilarii de Sus, stăpânit  de Mănăstirea Miera 

  Biserica Sf. Nicolae, pr. 1; biserica Sf. Apostoli la Andreiaş, pr. 1

Nr crt	Numele şi prenumele	Starea	Nr. crt	Numele şi prenumele	Starea
1	Preot Grigore Tătarul	Preot	163	Coman sînTănase Bou Roş	havaletbirnic
2	Preot Ion sîn Tudose	Preot	164	Ionu sîn Oancea Bou Roş	birnic
3	Ion sîn Grigore Bou Roş	iertat de sat	165	Ştefan sîn Toader Roman	birnic
4	Coman sîn Bejan Hoţul	iertat	166	Stan sî Ştefan Roman	birnic
5	Radu sîn Milu Miloiu	iertat	167	Nan sîn Oancea Bou Roş	birnic
6	Vasilache sîn Badiu	iertat	168	Tănase sîn Ionu Bou Roş	birnic
7	Ionu sîn Dragu	iertat	169	Toader sîn Nicola Funarul	birnic
8	Necula sîn Iftimie	iertat	170	Neculai sîn Nicola Pârlea	birnic
9	Ionu sîn Iftimie Găman	iertat	171	Ioniţă sîn Frăţilă	birnic
10	Gheorghe sîn Iftimie	iertat	172	Radu sîn Sava Lal	birnic
11	Nistor sîn Ionu Amuşinii	iertat	173	Stoica sîn Vasile Frunzoiu	birnic
12	Radu sîn Ion Lăziea	iertat	174	Ionu sîn Ionu Răuţoiu	birnic
13	Mihaiu sîn Toader Rotaru	iertat	175	Ionu sîn Ionu Vidreanul	birnic
14	Ionu sîn Ionu Şchiopul	iertat	176	Ionu sîn Stan  Vlaicu sau Ploscar	birnic
15	Stoica Micle	iertat	177	Ion sîn Stanciu Pogan zis Ghioc	birnic
16	Ionu Bănăştoiu	iertat	178	Gheorghe sîn Stanciu Pogan	birnic
17	Vasile sîn Tudor Vlaicu	bătrân nevolnic	179	Stanciu sîn Merăuţă	birnic
18	Neculai sîn Mârza Dogar	nevolnic	180	Ioniţă sîn Ionu Aenii	birnic
19	Gheorghe Ungurean Mogoş	nevolnic	181	Mihaiu sîn Ionu Poenariul	birnic
20	Ivan sîn Stan Rusul	nevolnic	182	Radu sîn  Ionu Mihul	birnic
21	Ion sîn Ionu Băluţă	nevolnic	183	Cristian sîn Ionu Neagul	birnic
22	Mihaiu sîn Ion Vlaicu	nevolnic	184	Sava sîn Radu Mafteiu	birnic
23	Stratina lui Stanciu Lechea	văduvă	185	Toader sîn Stan Rusul	birnic
24	Ştefana lui Stan Vălisăreanu	văduvă	186	Alecsandru sîn Radu Cristoiu	birnic
25	Maria lui Anghel Bou Roş	văduvă	187	Stanciulsîn Gheorghe Mocan	birnic
26	Stana lui Simion Bou Roş	văduvă	188	Mihai sîn Toader Chipăilă	birnic
27	Sanda lui Stan Lalu	văduvă	189	Simion sîn Vasile Cerghiţă	birnic
28	Măriuţa lui Ion Dochioiu	văduvă	190	Ionu sîn Vasile Cocioabă	birnic
29	Maria lui Oprea	văduvă	191	Neculai sîn Ioniţă Bou Roş	birnic
30	Voica lui Crăciun	văduvă	192	Ion sîn Simion Rotariu	birnic
31	Liţa lui Ionu Vladu	văduvă	193	Matei sîn Stoica  Gălăţean	birnic
32	Maria lui Stoica Lal	văduvă	194	Stoica sîn Andrei Gălăţean	birnic
33	Iana lui Ştefan Tudorancea	văduvă	195	Mereuţă sîn Dimitrie Făiniţă	birnic
34	Voica lui Stoica Ciuciucu	văduvă	196	Matei sîn Maftei Dobre	birnic
35	Stana lui Maftei Budeanul	văduvă	197	Vasile sîn Irimie Irinoiu	birnic
36	Stratina lui Maftei Bârlea	văduvă	198	Stoica sîn Dimitrie Făiniţă	birnic
37	Ioana lui Stanciu Pogan	văduvă	199	Grigori sîn Ionu Mocan cel Mic	birnic
38	Maria lui Constandin Pelticu	văduvă	200	Grigorie sîn Ionu Mocan cel Mare	birnic
39	Iona lui Dumitru Făiniţă	văduvă	201	Vasile sîn Grigore Mocan	birnic
40	Iona lui Stoica Busuioc	văduvă	202	Toader sîn Tănase Micioiu	birnic
41	Aniţa Bălăneasa lui Ion Mirce	văduvă	203	Tudorancea sîn Ion Mocan	birnic
42	Aniţa lui Ştefan Ţăranu	văduvă	204	Ştefan sîn In Mocan	birnic
43	Stana lui Ştefan Crim	văduvă	205	Bucur sîn Ştefan Ţăran	birnic
44	Floarea lui Mihai Tănasi	văduvă	206	Radu sîn Neagu Ghemuş	birnic
45	Mărica lui Matei Hagiu	văduvă	207	Stan sîn Năstase	birnic
46	Iona lui Stanciul Grasul	văduvă	208	Neculai sîn Ştefan Ţăran	birnic
47	Stana lui Neagu Bratosin	văduvă	209	Stan sîn Vasile Ţăran	birnic
48	Floarea lui Nistor Dorul	văduvă	210	Năstase sîn Ionu Golea	birnic
49	Voica lui Eni	văduvă	211	Ionu sîn Năstasie	birnic
50	Iona lui Ion Găinaru	văduvă	212	Ionu sîn Ionu Mircioiu	birnic
51	Măriuţa lui Neagu Cojocar	văduvă	213	Neculai sîn Vasile Caş	birnic
52	Dobra lui Vasile Busuioc	văduvă	214	Constantin sîn Toader Hulpoiu	birnic
53	Maria lui Stan Munteanu	văduvă	215	Ioniţă sîn Coman	birnic
54	Paraschiva lui Florea Frunză	văduvă	216	Neagu sîn Preda	birnic
55	Maria lui Nan Dumitraşcu	văduvă	217	Vasile sîn Ionu Ganea	birnic
56	Floarea lui Nistor Mihalcea	văduvă	218	Ionu sîn Vasile Ţăranul	birnic
57	Ana lui Ionu Creţu	văduvă	219	Ştefan sîn Ion Ţăran	birnic
58	Prohira lui Grigore Danţiş	văduvă	220	Mihai sîn Eni Căcărează	birnic
59	Radu sîn Matei Dobrin	Iertaţi pentru staja ţării	221	Ionu sîn Preda	birnic
60	Stoica sîn Ion Mocan		222	Vasile sîn Ionu Crim	birnic
61	Dascăl Tănase sîn Ionu  Bou Roş	dascăl	223	Ion sîn Matei Dobrin	birnic
62	Ponomar Vasile sîn Radu Bou Roş	dascăl	224	Ieremia sîn Tînase Vlaicu	birnic
63	Dascăl Ioniţă sîn Necula  Haliciu	dascăl	225	Stan sîn Neculaiu Stroia	birnic
64	Ponomar Matei sîn Ştefan Boboc	dascăl	226	Gavrilă sîn Ionu Bobocu	birnic
65	Cristea sîn preot Ionu Gegea	mazil	227	Neculaiu sîn Ionu Bobocu	birnic
66	Radu sîn Stoian Nanu	Havalet birnic	228	Tănase sîn Ionu Bobocu	birnic
67	Coman sîn Ionu Lal	birnic	229	Ştefan sîn Ionu Bobocu	birnic
68	Ion sîn Ionu Lal	birnic	230	Irimia sîn Ionu Irinoiu	birnic
69	Năstase sîn Ionu Jitea	birnic	231	Lepădat sîn Ionu Irinoiu	birnic
70	Toma sîn Negre	birnic	232	Ionu sîn Lepădat	birnic
71	Ionu sîn Ion Brândacu	birnic	233	Ionu sîn Ionu Hanul	birnic
72	Neculai sîn Mârza	birnic	234	Stoica sîn Ionu Bejănar	birnic
73	Gheorghie sîn Neculaiu Mârza	birnic	235	Ionu sîn Gheorghiţă Vladul	birnic
74	Tudorancea sîn Istrate	birnic	236	Vasili sîn Ionu Mircioiul	birnic
75	Grigore sîn Stan Ciulmiloiu	birnic	237	Coman sîn Ionu Vladu	birnic
76	Stoica sîn Jinga Miloiu	birnic	238	Ionu sînNeculai Cibotariu	birnic
77	Dimitrie sîn Constandin Miloiu	birnic	239	Ştefan sîn Radu Bâra	birnic
78	Toader sî Ştefan Oltean	birnic	240	Preda sîn Ionu Roşca	birnic
79	Alecsandru sîn Ştefan oltean	birnic	241	Ştefan sîn Ionu Hagiu	birnic
80	Criste sîn Ionu Dragul	birnic	242	Ionu sîn Ştefanu Hagiu	birnic
81	Ionu sîn Mihaiu Rotaru	birnic	243	Ionu sîn Mihu Mihului	birnic
82	Vasi sîn Mihaiu Rotaru	birnic	244	Ionu sîn Ştefan Benga	birnic
83	Nan  sîn Mihaiu Rotaru	birnic	245	Mihai sîn Vasile Cerghiţă	birnic
84	Ionu sîn  Marin Merica	birnic	246	Neculai sîn Ştefan Roşca	birnic
85	Oprea sîn Miron Rotariul	birnic	247	Radu sîn Ştefan Roşca	birnic
86	Stoica sîn Vasilache	birnic	248	Stoica sîn Chirilă Pungan	birnic
87	Enache sîn Maftei Sârbu	birnic	249	Stan săn Tudorache	birnic
88	Ion sîn Ionu Trîpăcică	birnic	250	Răuşă sîn Opreadu	birnic
89	Crucean sîn Ionu Bobocu	birnic	251	Mihai sîn Toader Darul	birnic
90	Ionu sîn Ionu Vechiul cel Mic	birnic	252	Stan sîn Ion Muşoiul	birnic
91	Ion sîn Stoica Maleacu	birnic	253	Ion sîn Dimitrie Tudose	birnic
92	Iordache sîn Stoica Maleac	birnic	254	Gheorghi sîn Ursul	birnic
93	Damian sîn Stan	birnic	255	Ionu sîn Ionu Dobrin	birnic
94	Vasile sin Vasile a Babei Tudora	birnic	256	Neculai sîn Stan Ştefan	birnic
95	Ionu sîn Ştefan Bunghezu	birnic	257	Neculai sîn Neculai Motoc	birnic
96	Maftei sîn Ion Andronachi	birnic	258	Ionu sîn Mafteiu Rogoz	birnic
97	Grigore sîn Răduţă Boţul	birnic	259	Mihaiu sîn Vladu	birnic
98	Toader sîn Stan Donoschi	birnic	260	Mafteiu sîn Ionu Anghelinei	birnic
99	Stanciu sîn Stan Molădeţu	birnic	261	Ionu sîn Stanciul Băncilă	birnic
100	Costandin sîn Răduţă Boţul	birnic	262	Gavrilă sîn Toader Bou Roş	birnic
101	Grigore sîn Ion Şchiop	birnic	263	Maftei sîn Iamandi Călinoiu	birnic
102	Toader sîn Frangul	birnic	264	Oance sîn Gheorghe Bou Roş	birnic
103	Costandin Stoica Donoschi	birnic	265	Ionu sîn Ionu Vechiul cel Mare	birnic
104	Ion sîn Costandin Chiţigoiu	birnic	266	Mihai sîn Stan Mârza	birnic
105	Toader sîn Vladu	birnic	267	Ştefan sîn Ionu Dragul	birnic
106	Ionu sîn Petrea Ţărcul	birnic	268	Marian sîn Nicoară zis Calmăş	birnic
107	Marin sîn Toader Vladu	birnic	269	Istrate săn Gheorghe Vănoagă	birnic
108	Ionu sîn Ionu Potăracul	birnic	270	Cristea Merăuţă	birnic
109	Apostu sîn Ionu Vechiul	birnic	271	Stan sîn Ştefan	birnic
110	Crăciun  sîn Ionu Vechiul	birnic	272	Mihalache sîn Vasile Berca	birnic
111	Constandin sîn Ionu Vechiul	birnic	273	Frăţilă săn Neculai Funariul	birnic
112	Panaite sîn Grigore Danţiş	birnic	274	Stoica sîn Vasile Dragne Arbănaş	birnic
113	Eni sîn Maftei Sârbul	birnic	275	Ion sîn Răduţă Bobocul	birnic
114	Petrea sîn Maftei Sârbul	birnic	276	Ion sîn Sava Ocheană	birnic
115	Anghel sîn Ştefan Dragul	birnic	277	Sava sîn Tudose Lal	birnic
116	Ionu sîn Maftei Sârbul	birnic	278	Radu sîn Ioniţă	birnic
117	Toader sîn Ionu Sîrbul	birnic	279	Vasile sîn Maftei Busuioc	birnic
118	Iacov sîn Constandin Dumitraşcu	birnic	280	Ion sîn Dobrin cel Bătrân	birnic
119	Stanciu sînToader Dumitraşcu	birnic	281	Ştefan sîn Avram Budeanul	birnic
120	Mihai sîn Stratulat	birnic	282	Ionu sîn Ionu Paltană	birnic
121	Cristea sîn Ştefan Dumitraşcu	birnic	283	Mihai sîn Paltană	birnic
122	Barbu sîn Ştefan Dumitraşcu	birnic	284	Vasile sîn Răducioiu	birnic
123	Neagu sîn Necula	birnic	285	Ion sîn Ştefan Mircea	birnic
124	Ionu sîn Toader Urzică	birnic	286	Vasile sîn Mafteiu Paiu	birnic
125	Matei sîn toader Urzică zis Totolici	birnic	287	Ionu sîn Ştefan Bou Roş	birnic
126	Radu sîn Ianu Găman	birnic	288	Nistor sîn Mihalcea	birnic
127	Toader sîn Gheorghe	birnic	289	Luca sîn Mihalcea	birnic
128	Ionu sîn Neculai Beteringhi	birnic	290	Costea sîn Maftei Călinoiu	birnic
129	Grigore sîn Vasile Ciuciucu	birnic	291	Stanciu sîn Ştefan Ţânţul	birnic
130	Ionu sîn Ionu Paltană	birnic	292	Vasile sîn Ionu Roşca	birnic
131	Apostu sîn Simion Budeanul	birnic	293	Ionu sîn Lepădat	birnic
132	Tudorance sîn Nan	birnic	294	Mihai Hotel	birnic
133	Vasile sîn Nan	birnic	295	Toader sîn Toader Vladu	birnic
134	Mihai sîn Neculai Budeanu	birnic	296	Avran sîn Toader Pepine	birnic
135	Radu sîn Ştefan Budeanu	birnic	297	Stan Ceauş	birnic
136	Neculai sîn Avram Budeanu	birnic	298	Matei Adoandii	birnic
137	Ştefan sîn Ion a Anii	birnic	299	Onea Roşca	birnic
138	Ştefan sîn Dumitru	birnic	300	Neculai sîn Marin Calmăş	birnic
139	Ştefan sîn Gheorghe Aprescorniţăi	birnic	301	Cristea lui Ion Dochioiu	birnic
140	Lazăr sîn Simion Bour Roş	birnic	302	Niţă sîn Dimitrie Făiniţă	birnic
141	Gheorghe sîn Simion Bour Roş	birnic	303	Maftei sîn Vasile	birnic
142	Eni sîn Anghel Bou Roş	birnic	304	Ionu sîn Ionu Calmăş	birnic
143	Anghel sîn Anghel Bou Roş	birnic	305	Neagu sîn Ionu Roşca	birnic
144	Ionu sîn Anghel Bou Roş	birnic	306	Ioniță sîn Păun Bejănariu	birnic
145	Avram sîn Toader Bou Roş	birnic	307	Ionu sîn Stoica	birnic
146	Stanciu sîn Radu Bou Roş	birnic	308	Vasile sîn Chirilă	birnic
147	Ionu sîn Radu Bou Roş	birnic	309	Mihul sîn Ionu Puiu	birnic
148	Radu sîn Lazăr Bou Roş	birnic	310	Ionu sîn Răuţă	birnic
149	Niţă sîn Radu Bou Roş	birnic	311	Ionu sîn Ionu Boţie	birnic
150	Toma sîn Ion Valisăreanu	birnic	312	Ionu sîn Ionu Valesăreanu	birnic
151	Ionu sîn Vâlcu Bou Roş	birnic	313	Vasile sîn Maftei	birnic
152	Ionu sîn Gheorghe Bou Roş	birnic	314	Ionu sîn Radu Zară	birnic
153	Niţă sîn Vâlcu Bou Roş	birnic	315	Andrei sîn Radu Dobîndaş	birnic
154	Ionu  sîn Mihai Cojocariu	birnic	316	Oprea sîn Stan Donosie	birnic
155	Stan sîn Stanciul Arsenei	birnic	317	Vasile sîn Vasile Vlaicu	birnic
156	Stoica sîn Nicoară	birnic	318	Mihai sîn Mateiu Sârbu	birnic
157	Ion sîn  Mihai Pâslaru	birnic	319	Ionu Căcărează	birnic
158	Stoica sîn Grigore Bou Roş	birnic	320	Ionu sîn Ene Apostu	birnic
159	Toader sîn Toader Bou Roş	birnic	321	Sandu Pădurariul	Slugile rangurilor, moşiilor
160	Ion sîn Tănase Luca	birnic	322	Vasile sîn Neagu Ponea
161	Ştefan sîn Toader Bou Roş	birnic	323	Radu sîn Radu Zară
162	Luca sîn Sandul Bou Roş	birnic

)

Comisia de recenzare: Starostele ținutului – Alecu Balș, postelnic

                                         Prezidentu- Sandu Stamatin, spătar

Deputați :Ioan Similac, paharnic

                 Dumitrache  Vidrașcu, paharnic

Indeplinitor datoriilor de Dregător– Stefanache Dăscălescu, căminar

Câteva situații prezentate în continuare, chiar dacă unele nu fac referire directă la Șindrilari, ele au menirea de a realiza tabloul complet al zonei Odobești – Andreiașu. 

 Catagrafia veniturilor mănăstirii Miera

Mănastirea Miera închinată  la Vatoped, în sat Miera, are veniturile acestea:

Moșie la Milcov, dată în orândă, cu 3 sate: Șindrilarii de Sus, Șindrilarii de Jos și Miera  – în  total 12 000lei;

Locuri de bezman în Odobești – 2 000 lei

Moșia la Bolotesti, la Gârle -5 000 lei

Morile în Slobozia precistanu – 2 000 lei

Moșia la Stoești cu bezmanurile din Focsani – 4 000 lei

Moșia Mândrești – 8 000 lei

Moșia Adjudu Vechi  și moșia Lespezile peste Siret din Ținutul Tecuci -9 000 lei

Total – 42 000 lei

Tăblița pentru slujbașii volnici lăsati alcatuiți cu proprietarii

 Șindrilarii de Jos, Manastirea Miera

Nr. Sat	Locuitori câți acum sînt  recunoscuți cu nr adaugat	Locuitori birnici câți de pe catagrafie au fost cunoscuți	Slujitori volnici lăsați proprietarilor
	144	126	14
			Maftei RotaruToma ȘugubățuMihaiu RotaruIon CalmățuDumitrascu Spânu sînTrifan CafegiuGheorghe sîn Tanase ManuIoniță sîn Stan DobreiToader BorceIon AirineiȘerban MunteanuGheorghe StroeRadu ȚaporaSimion sin Ion GăinaIon Cristoiu

 Șindrilarii de Sus, Manastirea Miera

Nr. Sat	Locuitori câți acum sînt  recunoscuți cu nr adaugat	Locuitori birnicicâți de pe catagrafie au fost cunoscuți	Slujitori volnici lăsați proprietarilor
	280	258	28
			Gheorghe GhiocIoan DobreIon Vidrior Toader RusuIoan VlaicuNeculaisîn Stan SteferIoan PloscariuNeculai MotocMihail VladStoica ChirilăVasile sîn Ion PoneStoica FrunzoiuVasile șin Vlad EneCrucian VeninRadu BădianuCriste DraguIoan CrucianuIoan DorțanuMaftei sîn Ștefan CrucianuPanait DuțăGheorghe CiuciucRadu TomaIoan BălanStan CiumaguLuca BerhoiMaftei sîn PredaStanciuȚudruiuIoan Paltan

Boieri aflători în Ținutul Putna

Ocolul Milcovul de Sus

Dl. Ban Dumitrache Vidrașcu

Dl. Spatar Iordache Andrieș

Dl. Sluger Ioan Faur

 Breslași boieri cu caftan  ce sunt pe moșiile dumnealor

Milcovul de Sus – 55  din care

• sat Orbeni- Paharnic Costache Elefteriu – 15

                   Paharnic Ștefan Lefteriu – 15

                   Casa medelnicer Gheorghe Barbu – 6

• sat Grozesti – Paharnic Dumitrache Vidrașcu – 15

                      Pitar Niculai Avram – 4     

Breslași boieri cu caftan  ci șăd pe moșii străine

Milcovul de Sus – 117, din care:

(Grozești -13 – Serdar Ștefab Brânză   

Odobești -20: Casa medelnicer Manole – 7, medelnicer Mamora -7, sluger Ioan Faur – 6

Pădureni – 84: caminar Gavril Stamatinu -14, casa căminar Costache Cucuș -15, banul Neculai Tudore -17, serdar Ioniță Cerchez -13, Cișmelele din Focșani după hrisov -25

Breslași boieri cu pitace

Milcovul de Sus  -Paharnic Constantin Sion -15 , în Padureni

Slugile rangurilor boierilor cu caftan

Paharnic Costache Elefteriu – 6, din care 2 în Pădureni și 4 în Odobești

 Slugile rangurilor cu pitace

MIlcovul de Sus -28 din care 

Mănastirea Miera -7

• Mera -3
•  Șindrilarii de Sus -3
• Șindrilarii de jos – 1

   Liudi.Oameni ce sunt lăsați in slujbele pravilnicești după cărțile gospod

Porușnicu  (ofițer, locotenent rus) Ioan Ionașcu- Șindrilarii de Sus

Oameni ce sa scutesc făra bir

Milcovul de Sus – Episcopia Romanului – 14 ( manastirea Mera)

• Fănică Paraschivescu  ot Munteni -2 ( 1 la Mera, 1 la Focsani)
• Panțâri: Odobesti -5, Pădureni -1, Vitanesti -1, Grozesti -1, Pățești -1

 Mai sus se întâlnesc cuvinte arhaice, reminiscenţe din limba slavonă, folosită în cancelariile domneşti, în acte şi documente ale vremii, dar şi din limba turcă. Exemple de cuvinte de origine slavă: sîn – fiu, zet – ginere, „ bez” – făra,  ponomar – paracliser, etc

 Din limba turcă: “havaleţi” birnici – care plăteau bir ( havalete – sarcini, angarale – Enaki Kogălniceanu, „Letopiseţul Ţarei Moldovei”, Bucurescu, 1895) „ Havalet” are şi înţelesul de  „lăcomie” (lăcomia de a se îmbogăţi pe seama birnicilor)

Sintetizat, situaţia din tabelele de mai sus se prezintă astfel:

• Şindrilarii de Jos: – preot Constantin sîn Simion Gegea…….…..1

                                – iertaţi de sate……………………………….11

                                – bătrâni nenolnici……………………..…….7

                                – văduve……………………………………36

                                – scutiţi de strajă……………………………..1

                                – dascăl ………………………………………1

                                – ţârcovnic Mihai sîn Popa Constantin………1

                                – staroste  Gheorghe sîn preot Ion Gegea……1

                                – ruptaşi………………………………….……1

                                – havaleţi birnici…………………………..109

                                 Total gospodării…………………..………169

• Şindrilarii de Sus: – preot Gheorghe Tătaru (Reghiu)……..…….1

                                     – preot  Ion sîn Tănase (Andreiaşu)….….……1

                                      – iertaţi de sate………………………………14

                                      – bătrâni nevolnici…………………….………6

                                      – văduve…………………………….……….35

                                      – iertaţi pentru straja ţării……………………..2

                                      – dascăli………………………………………..2

                                      – ponomari (paracliseri)………….……………2

                                      – mazil (persoană care strângea birul)..………..1

                                     –  havaleţi birnici……………………………259

                                       Total gospodării…………………..……….323

Analizând cele două tabele constatăm perpetuarea multor nume urmaşilor timp de secole, până în zilele noatre. Cei înscrişi în tabele erau capii familiilor, plătitori de bir, din cele două sate, cunoscute sub numele de Şindrilarii de Jos şi Şindrilarii de Sus. 

Cel mai numeros era neamul Boroşeştilor din Şindrilarii de Sus înscrişi sub numele de Bou Roş. O trimitere indirectă la acest nume apare încă din 1714, când un act al mănastirii Mera  menționa că ar fi cumpărat terenurile de la gura Reghiului în sus (menționați, mai tărziu, nominal stăpânii adevărați – Bouroșeștii, anul 1772) In tabelul anterior sunt menționate 46 de nume , din care 30 de capi de familie. Din cele 30 familii, 25 erau birnici, iar 5 nu plăteau bir: 1 scutit de sat, 2 văduve, 1 dascăl și 1 țârcovnic. Neamul Bouroșesc a ocupat un rol important în istoria locului, fie în lupta pentru păstrarea libertății locale sau naționale, fie în administrația locală. El era răspândit nu numai de la Răiuți la Reghiu, Ursoaia, până la Andreiașu, ai căror descendenți îi găsim și azi pe aceste locuri, dar și în alte părți ale țării sau peste hotare. 

Se vor menționa și alte exemple de nume păstrate până azi. Numărul din paranteză indică numărul familiilor menţionate în catagrafia de mai sus.

Şindrilarii de Sus: Bou Roş (Bouroş) (46),  Boboc (7), Mocan (7), Lal (6), Rotaru (6), Ţăranu (6), Vlaicu (5),  Dumitrașcu (5), Pogan (4), Făiniţă (4), Dragu (4), Dobrin (3), Irinoiu (3), Hagiu (3), Mircioiu (3), Boțiu- Bot (3), Bejenaru (2),  Valisăreanu (3), Călinoiu (2), Iftimie (2), Gălățeanu (2), Rusul (2), Zară (2), alături de care mai se menţionează nume ca : Benga, Bratosin, Budeanu, Busuioc, Chipăilă,Ciubotariu, Coman, Dobândaş, Ene, Hagiu, Hanu, Lepădat, Motoc(a),  Năstase, Ochean, Pepene, Preda, Răuţă, Rogoz etc (vezi tabelul)

 Interesant este că numele „ Muscovce” ( Muscocea), nu se regăsește în tabel, deși apare în documentele mai vechi, respectiv în 1702, ca martor la constituirea satului Vâlcani, semn că era o persoană apreciata în zonă, dar și ca proprietar al unei moșii în apropierea Raiuțiului. În  cătunul ce-i poartă numele nu este menționat documentar niciun locuitor descendent cu acest nume. La 1730, Septemvrie 2 este menționat „Zapisul ce-l dă Ghiorghi Moscovcii și Stefan Salavestru la mâna nepotului lor Mihai, pren care vând ace parte di mosii de la Raiut, unde stăpânesc și astăzi pogoritorii lor”. Peste un secol, la 1830, în moșia „ Muscovce” vor fi menționați locuitori cu alte nume, ca: „ Ionu sân Ștefan Benga”, ”Ionu Bobocu” cu 4 fii, fiecare cu gospodăria lui (Neculai, Tănase, Ștefan, Gavrilă), Răduță  Botul cu fiii săi și familiile lor ( Constantin și Grigore), „Ionu sân Neculai Ciobotaru” și alții,  ai căror descendenți sunt și în zilele noastre.

               Un alt caz care atrage atenția este numele „Țăranu”. Dacă la 1830 erau 6 familii cu acest nume, în prezent avem doar pe Țăranu Săndel, care are tatăl vrâncean ( Năruja). Întrucât în 1830 Regulamentele Organice transformau pe locuitorii din zonă în clăcași, se poate deduce că aceste familii s-au retras în Vrancea liberă.  

Şindrilarii de Jos:  Gardină (8), Gegea (6), Danţiş (5), Ungurean (5), Spânu (4), Mânea (3), Pârnău (3), Alecsandru(oiu) (3), Bejenaru (2), precum şi altii ca: Arsene, Butucel, Dobre, Dorofte, Lupuşor, Macovei, Miron, Motoca, Moldoveanu, Plisc, Ploscaru, Tupă, Ţurcan, Udrea,Ursoiu, etc ( a se vedea tabelul).

Despre Gegea s-a scris și se va mai scrie și în alte capitole, iar la sfârșitul celui prezent va fi prezentat un arbore genealogic, însoțit de comentarii.

„ Gardină” derivă de la șanțul în care se fixau doagele la un vas din lemn, ocupație de dogar fiind frecvent întălnită în zonă. Așadar numele de familie sugera această meserie. La 1830 se întâlnesc în Șindrilarii de Jos 8 familii cu acest nume, dascălul bisericii fiind Ion sân Simion Gardină, deci știutor de carte. În 1858 Stan Gardină, împreuna cu Stanciu Tețea, sunt alături de celebrul Ion Roată în divanul ad-hoc, luptând pentru unire și apărând cauza țărănească. Corespondența dintre cei trei se va solda cu arestarea lor de către autoritățile antiunioniste. Din acest neam mai rămăsese în 1975 bătrânul Ștefan Gardină, fiul său, căpitanul Costache Gardină și nepoții: Viorel și Costel. Azi singurul descendent este Costel Gardină, domiciliat în Galați.

Fiecare nume își are o explicație specifică. Despre aceasta Ionel Budescu scria :

„ Desigur, temelia onomasticii o formeaza numele de botez, sau prenumele formate din nume creștine sau laice. În veacul al XV-lea și până la mijlocul sec al XVI-lea, cei mai mulți boieri nu purtau numele de familie, ci doar cel de botez. Cu începere de la 1550, treptat, apar nume de familie, ceea ce demonstrează o conștiință socială, o mândrie între boieri, Aceștia și-au luat numele de la moșia ce o avea în stăpânire. Cu timpul numele de familie s-a generalizat, de la denumirea unor meserii , stări sociale, etc”

                Antroponimele întâlnite și în tabelele anterioare, multe sunt foarte sugestive. Ele pot constitui o adevată provocare pentru lingviști. Au diverse semnificații: meseria practicată (ocupația), proveniența din alte locuri, defecte fizice sau morale, diverse împrejurari care le-au marcat viața și numele purtat de înaintași. 

„ Diversitatea onomastică confirmă și demonstrează o migrație, dar și o colonizare în acest spațiu putnean, a unor populații venite de peste graniță….Să nu uităm că în tot evul mediu, dar și în epoca modernă, din cauza invaziilor devastatoare și a opresiunii interne, multe sate s-au pustiit, iar populația s-a risipit”, îndreptându-se spre alte locuri mai adăpostite. Hrisovul lui Costantin Racovița din 1756 dat pentru cei refugiați din diverse motive, numiți „bejenari”, va duce la sporirea populației în zonele unde aceștia se așezau. Ba mai mult, cei care îi primeau erau scutiți de impozit pe o perioadă.

Voi da câteva exemple:

                  – Arminescu, Armencu – de proveniență armenească ( istoricul orașului Focșani menționează  existență multor armeni, inclusiv biserica armeană, existentă și azi)

                 – Bejenari – străini de locul  respectiv: „bejenie” –fugă  (ţărani refugiati din calea unui pericol, de regulă, boieresc, dar şi din faţa invadatorilor migratori. Foarte mulți erau veniți din Transilvania, fugind atât de persecuția socială dar și de cea religioasă. Unii și-au păstrat numele purtat anterior, dar cei mai mulți vor  fi „botezați” , de localnicii în mijlocul carora s-au stabilit, cu apelativul simplu „Bejenaru”. Si acesta se va transforma în nume de familie.

„Boroș”- „ Bou Roș” – „Bouroș” – nume de familie un neam numeros și cu rol important în istoria locală. Sunt două variante pentru semnificația acestui nume.  

               Poate fi “Boros” – vier, cultivatorul de vie ( în limba magheară) , venit din zona viei (Odobeşti). Primul nume atestat documentar cu acest nume apare  într-un document din 28 noiembrie 1799, Lupu Bouroș din Șindrilarii de Sus, ca martor în stabilirea hotarului cu Năruja pe dealul Hăjma, iar în 1810 apare Axente Bouroșu, dar numele  moșiei “ Bouroșesti” apare mai devreme.

De asemenea, poate fi și nume luat de la teritoriul populat de animalul sălbatic, întâlnit în trecut, în număr mare prin codrii de aici. Prin alipirea celor două cuvinte a rezultat numele care apare în ducumente în variante ca: ‘Bou Roș, Bouroș, Boroș.

– Cafegiu – deţinătorul unei cafenele sau consumator de cafea

– Cojocaru  – meşteşugar

– Coman  – descendent din cumani

– Ciubotariu – meşteşugar

– Croitoru – meşteşugar

– Dogaru – meşteşugar

– Doneschi – venit de pe Don (nume slav)

– Funarul – meşteşugar  

– Hanu(l) – descendent  sau în tangență cu tătarii (Ionu sîn Ionu Hanului)

– Hagiu – pelerin la locurile sfinte

– Hangiu – deţinătorul unui han

– Gălăţeanu – venit dinspre Galaţi

– Mocan(u)– locuitor de la munte

– Moldovean(u) – de origine moldovean

– Muntean(u) – venit din Muntenia

– Olariul – meşteşugar

– Prisecarul – apicultor

– Rotaru – meşteşugar

 – Rusul  -de origine slavă, rusă 

– Pâslaru – meşteşugar

 – Ploscaru – cel care purta plosca

– Tătaru(l)– descendent sau în tangență cu tatarii

– Ungureanu – venit de peste munţi (Ardeal – numit impropriu “Ţara ungurească”)

 – Valesăreanu (Vale Săreanu) – venit din Valea Sării

– Vidreanu – venit de la Vidra

Alte nume exprimau apartenența de neam: Ababei Tudora, Acatrinei, Adobrii, Aenii, Anii,  Aniței, Amușinii, etc

Porecle  Căcărează, Chiţigoiu, Găinaru, Grasul, Hoţul, Hulpoiul, Șchiopul, Pelticu, Ploscar.

Referitor la numele de “Coman”, de influență cumană, autorul Victor Spinei în articolul „Epoca cumanilor. Coordonate evolutive”, aduce argumente lingvistice privind stăpănirea acestora la cotul Carpaților și Subcarpaților, menționănd numeroase localităti din Vrancea, la pag 173, dar nu și Reghiu, deși avem și noi mai multe prenume Coman:

Coman Mocanu, Coman Danțiș, Coman Ceauș, Coman  Plisc, etc

Nume familie  Cornel  Comănescu 

             In concluzie la anul 1830 Șindrilarii de Jos avea un număr de 275 suflete și 169 case țărănești  și 1 bisrică din lemn, cuprinzând teritoriul de la gura Reghiuului în jos, pâna la Milcovelu, incluzând și teritoriul Leurgioarei, Vaca, Scorus, iar  Șindrilarii de Sus avea  518 suflete , 323 case și 2 biserici din lemn , răspândite pe toată zona de la gura Reghiului în sus, ocupat azi de satele : Reghiu, Piscu Reghiului, Bocânta (dispărut), Farcaș, Jgheaburi, Răiuți, Ursoaia, Andreiașu de Jos.

               “Roirea”  este un fenomen întâlnit în mai multe situații în Vrancea, când dintr-un sat se desprinde un grup de oameni  și se stabilesc pe alt teritoriu, formând o nouă așezare. Satul Ursoaia  a “roit” din Șindrilarii de Sus, după reforma agrară din 1864, la fel și satul Prahuda a luat naștere prin „roirea” unui grup de oameni  tot din Șindrilarii de Sus și Năruja

              Dinamica populatiei din zonă după constituirea comunelor rurale din 1864 poate fi prezentată prin câteva date, în continuare.

• 1869 –  Satul Reghiu (viitoarea comună, făra Andreiașu) avea 178 de case, iar Șindrilari

       159 case.

–  1908 –la constituirea comunei Reghiu ( cuprinzând și Andreiașu de jos) erau 2500 de suflete

            –   1912 –  comuna  Reghiu  -970 suflete (fără Andreiașu)

                          – comuna Mera, inclusiv satul Șindrilari – 2648 suflete

             –  1930-  comuna Reghiu – 1330 suflete, spor demografic 37,1% ( făra Andreiașu)

                          -comuna Mera, inclusiv satul Șindrilari – 2773 suflete, spor demografic 4,7%

             –  1943-  comua Reghiu avea o populație de 1525 locuitori și 361 de gospodării

             –  1948 comuna Reghiu avea 1566 suflete,

             –  1966 – la comuna Reghiu se adăuga în 1950 satul Șindrilari –  2 101 suflete

             –  1977 – se atinge cifra maximă  de 3478 locuitori, ca o consecinţă directă a decretului prezidenţial dat de Nicolae Ceauşescu în 1966, prin care se interziceau avorturile, fiind pedepsite cu închisoarea. Cu toate restricţiile, populaţia comunei a fost în scdere din 1977 în anii următori.

             –  1989  –  2915 suflete, înregistrând, în continuare, mai ales după 1989, un declin sensibil

             –  2002 – 2657 locuitori,

             – 2011 – 2126 locuitori,

             – 2021 – 2039 locuitori, 

             – 2023 –  2043 locuitori.

            Date referitoare despre locuitorii din Răiuți, Farcaș, Jgheaburi  și proprietățile lor se regăsesc și în Monitorul Oficial din 1945, cu referiri la terenurile concesionate de acestia în vederea exploatării produselor petroliere ( a se vedea capitolul referitor la resurse naturale)

             Structura  populației din punct de vedere al componenței naționale se prezintă astfel: români – 98,11%, necunoscută – 1,78%, altă etnie – 0,09%

             Din punct de vedere confesioinal situația este următoarea: ortodocsi- 98,02%, necunoscută – 1,78%, altă religie – 0,18%

             Analizând cifrele de mai sus constatăm o adevarată catastrofă demografică, o involuție rapidă cu aproximativ 1400 de persoane față de cifra maximă atinsă în 1977, având două cauze principale: plecarea masivă a tineretului la muncă peste hotare și stabilirea acolo, pe de-o parte, pe de alta parte, sporul demografic negativ, ca urmare a libertății „planificarii familiale” prin diferite metode anticoncepționale. 

             Emigrări ale populației au avut loc și în trecut în diferite țări din Europa, S.U.A., etc.   După cum au existat și imigrări, mai ales din Transilvania, care au avut ca principale cauze: – evitarea catolicizării forțate, iobăgia apăsătoare, fuga de serviciul militar austriac, care era foarte lung. Comuna Reghiu a oferit și ea la exportul de muncă calificată în diverse țări ale lumii, contribuind la dezvoltarea economică a altor națiuni: ingineri ( Trifan Liliana), asistenți medicali (Dorofte Mariana), numeroși meseriași în instalații sanitare, construcții ( Nicu Chipăilă), babysitters, îngrijitoare pentru bătrâni, servicii hoteliere, comerț (Zară Culița), transport (Popescu Ionuț) agricultură, alte domenii, fiind doar câte un exemplu aleatoriu, pe lângă numeroși „ copii”  plecați din această comună în alte țări. Articolul – manifest „ De ce ne mor satele” scris de Săndel Țăranu pe site-ul Asociație „ Vârful Răiuți” este un strigăt de durere a unui localnic la vederea atâtor case cu lumina stinsă, părăsite, îmbătrânite, unele stând gata să cadă, năpădite de buruieni și lăstăriș, cu fructe putrede pe sub pomii neîngrijiți de ani de zile, dar rodnici, în așteptarea stăpânilor. 

               Statisticile oficiale, care aparțin  MAE prezintă cifre ingrijorătoare. Conform acestora, în 2021 trăiau în străinătate, cu reședință, 5 707 942 de români, dintre, o mare parte care au preferat 5 țari aflate în top:

• Italia – 1 137 728 români
• Soania – 1 087 923 români
• Marea Britanie – 949 810 români
• Germania – 826 154 români
• Sua – 464 814 români 

                 Cu aceste cifre România „a reușit performanța” de a avea cea mai mare migrație de persoane pe timp de pace. 

  .          „ Pentru România este o pierdere catastrofală, fiindcă oamenii sunt cea mai mare bogăție a unei țări. Plecarea doctorilor (și a asistenților medicali, cca. 50 000), a inginerilor (peste 300 000 de mii – treime din totalul cadrelor tehnice) și a altor specialiști, a dus la o situație ireparabilă. Nu se mai pot face investiții majore în tehnologii de vârf sau în infrastructură, etc. Oare o fi calculat cineva cât s-a investit (cheltuit) cu aceste milioane de români (de la grădiniță până la plecare lor)?…oare n-ar fi fost mai eficient să se asigure în țară condiții de muncă, salarii corespunzătoare, și astfel economia României ar fi înregistrat un alt nivel de dezvoltare?… Alături de scăderea numărului nașterilor, de creșterea numărului deceselor și de creșterea numărului avorturilor, aceste emigrări ale locuitorilor au dus la probleme demografice majore. Dacă mai adăugăm și numărul mare de asistați sociali și al celor pensionați medical, precum și un fenomen de inactivitate socială și profesională, „de blocare” a dorinței de muncă, putem să ne dăm seama de marile probleme sociale și economice”

Acest fenomen poate fi regăsit și în pozițiile de rol agricol de la nivelul comunei 

Reghiu.

Poziții ale gospodăriilor populației cu domiciliul în localitate	2020	2021	2022	2023
	1120	1128	1138	1152
În satul de resedință	546	549	551	556
FARCAȘ	89	90	91	91
JGHEABURI	46	47	47	48
PISCUL REGHIULUI	21	21	22	22
RAIUȚI	79	81	82	82
REGHIU	140	141	143	146
URSOAIA	81	81	83	85
VALEA MILCOVULUI	118	118	119	121
Poziții ale persoanelorcu domiciliul în alte localități	627	631	642	659

            Peste o treime din pozițiile de rol nu au proprietarii în sat. Dintre aceștia, aproximativ 350 proprietari sunt peste hotare..         

In viitor se vor prezenta și câțiva arbori genealogici.